Cu sau fără gărgărițe
Sătul de tot felul de mâncăruri cu carne și alte preparate mai greoaie, m-am gândit că o mâncare mai ușoară și mai lungă nu ar strica. Primul fel care mi-a venit în minte a fost o ciorbă de fasole. Ajuns seara târziu acasă, am luat punga cu fasole primite cu o lună în urmă de undeva de la țară.
Pentru că doream să termin mai repede, mi-am rugat soția să mă ajute. În timp ce „număra“ boabele de fasole, s-a trezit că are o mică insectă neagră, cu aripioare, în mână. A pus repede pumnul de fasole înapoi în pungă și a spus: „Eu nu mănânc fasole cu gâze“.
Eu încă nu făcusem o asemenea descoperire, dar, curios, am verificat boabele de fasole de la suprafață, gândindu-mă că ar putea fi cele care tocmai s-au aflat în pumnul ei. Am găsit un bob care avea deja o gaură destupată, semn că insecta își părăsise deja locul, și o gaură încă astupată care avea ceva negru înăutru. Am rupt mica membrană care o astupa și am constatat că e vorba de o gărgăriță de fasole.
Alegând cu grijă boabele de fasole, ca nu cumva să cadă în oala pentru fiert vreuna cu gărgărițe, mi-am adus aminte de o întâmplare la care am fost martor.
Doream să-mi cumpăr niște fructe și m-am gândit că merele ar fi cele mai potrivite. Ajuns în zona tarabelor cu fructe, m-am postat în fața uneia unde un bătrân verifica niște mere. Vânzătorul, văzând că mușteriul nu se poate decide, a crezut de cuviință că un îndemn nu ar strica și i-a spus: „Ia merele că nu au viermi“. La care vârstnicul mușteriu a răspuns cam mucalit: „Dacă nu le place viermilor de merele tale, apoi cum mi-ar plăcea mie?“.
Pe masă tronează un coș cu mere. Destul de frumoase. Oare viermilor le-ar plăcea de ele?
