Și pentru că nu doar băiețeii merg la grădiniță, fata moșului a plecat și ea. Și cu toate astea, nu și-a uitat cel mai apropiat prieten…
Cine nu-și aduce aminte de peripețiile lui Pinocchio din momentul în care bătrânul Gepetto a primit răspuns la rugăciunile sale: să aibă un băiețel adevărat? Artizanul de păpuși a primit însuflețire pentru micuța lui păpușă, care avea să străbată un lung drum al devenirii spre un adevărat băiat.
De la nevinovăția totală, însoțit de greierul care nu a avut decât păcatul că acompania rugăciunea lui Gepetto cu cântecul său, Pinocchio rămâne simbol al copilului ce-și capătă conștiința de sine zi de zi mai mult, pentru a se așeza în mijlocul celor cu care dorea să fie deopotrivă: un adevărat copil. Această temă mi-a plăcut tot timpul și, ca atare, o ilustrez de fiecare dată când am ocazia.
Desenul de mai jos l-am făcut pe peretele unei săli pentru copiii de 4-5 ani.
Pinocchio și conștiința sa
După ce ne-am luat ghiozdanul și am plecat la școală, am terminat un volum de povești și am numărat pe o omidă, e timpul pentru o mică sfadă. Dar veselă. O pauză binemeritată. Desigur, exprimată și în locul de joacă sau chiar clasa de lucru. Cam asta am vrut să exprim prin desenul de mai jos. Face parte din creșeterea noastră și dă mai multă culoare: sfada de mici e primul pas în dezbaterea de mai târziu.
Mica sfadă
Una e să chinui un copil să învețe să numere în mod obișnuit, alta e să îl faci să învețe să numere corpuri, lucruri sau orice altceva care l-ar putea face interesat.
De foarte multe ori am folosit desenul în acest scop. Încet, încet, număratul a devenit temă a desenelor mele pentru decorarea spațiilor pentru copii.
Iată un exemplu:
Omida, numărând de la 1 mai departe
O temă la care țin, dintre multele teme de desen pe care le abordez în decorarea spațiilor destinate copiilor de grădiniță, este a ceea a băiețelului. E adevărat că inspirația mi-a dat-o o persoană pe care o iubesc mult. Motiv pentru care, primul „băiețel“ avea ochii căprui, doar că i-am adăugat aripi. Deci l-am făcut un îngeraș. El a fost pictat de mine într-un spațiu în care investisem peste 7.000 de euro și foarte multă muncă, pe lângă mult, prea muuuuuult suflet.
Spun asta pentru că persoana care mi-a dat spațiul prin contract nu a respectat nimic și doar după 19 luni a distrus totul încălcând orice clauză contractuală, distrugând apoi și munca mea, evacuând spațiul în favoarea unei afaceri „între prieteni“.
Desigur că mulți ar putea spune că puteam Read more…
Lucrez de mulţi ani cu copiii, lucru la care am visat încă din momentul în care, după ce educatoarea mea, mi-a „confiscat“ premiul la un concurs la care am participat când eram şi eu la grădiniţă. De atunci am creionat sau doar am mâzgâlit câte ceva. Apoi am ajuns să umplu pereţii sălilor de clasă sau chiar zidurile clădirilor cu desenele mele pentru copii. Multe nu mai sunt, dispărând sub straturile noi de var, altele au rămas în clădiri acum abandonate, unele devenite chiar garaje… sau cine ştie…
Altele sunt încă încântarea copiilor şi a celor care mă vizitează în mica mea lume, dar mai ales sunt parte din culorile în care văd eu lumea… Am ales acest perete virtual să le înşir sau poate doar să le salvez de renovări, timp sau chiar de un nou mod de-al meu de a vedea aceeaşi realitate.
Şi totuşi e adevărat!
